Mi-am făcut blog pentru că, nu-i aşa, ne place să fim văzuţi, într-un fel sau altul. Nouă, în general.
Mie, în particular, îmi place (cred) să mă adresez unui auditoriu care, deşi există, e invizibil. Auditoriul ăsta invizibil e reprezentat, evident, de cititori. Cititori ce pot, în timpul lecturării, să zâmbească ori să se încrunte ori - de ce nu - să închidă calculatorul. Să gândească, după caz: "he's right" sau "il est naif" sau, foarte sugestiv, "hmm".
Unii scriu în public pentru că da, unde da = tot ce îi împinge pe ei să scrie. Eu nescriu pentru că nu. Şi cel mai probabil voi nescrie o dată la o săptămână sau aşa ceva, din lipsă de timp. Sau chef.
Şi asta-i tot. Nescrieri. Pentru că nu.
Mie, în particular, îmi place (cred) să mă adresez unui auditoriu care, deşi există, e invizibil. Auditoriul ăsta invizibil e reprezentat, evident, de cititori. Cititori ce pot, în timpul lecturării, să zâmbească ori să se încrunte ori - de ce nu - să închidă calculatorul. Să gândească, după caz: "he's right" sau "il est naif" sau, foarte sugestiv, "hmm".
Unii scriu în public pentru că da, unde da = tot ce îi împinge pe ei să scrie. Eu nescriu pentru că nu. Şi cel mai probabil voi nescrie o dată la o săptămână sau aşa ceva, din lipsă de timp. Sau chef.
Şi asta-i tot. Nescrieri. Pentru că nu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu